Monday, August 04, 2014

Recenzie: Slam. Din dragoste pentru Layken de Colleen Hoover

Adăugați o legendă

RECENZIE:

        Am cumpărat această carte la câteva zile după ce a apărut la editura Epica, însă nu am vrut să fac o recenzie dintr-un singur motiv. Nu știam dacă trebuie să dau prea mult din casă, nu știam dacă să spun un detaliu important care complică viața personajelor, așadar am renunțat la ideea de a face o recenzie. Apoi, m-am gândit că, dacă eu aș fi un cititor și aș vrea să îmi dau seama dacă mă atrage cartea, dacă merită să o cumpăr, dacă e pe gustul meu mi-ar plăcea să citesc undeva o recenzie mai detaliată, care să mă convingă s-o cumpăr sau nu.

        M-am învățat minte și, pentru ce care nu vor să citească recenzia -da, știu, cum să pierdem cinci minute ca să aruncăm un ochi peste o recenzie- pot să spun că recomand cartea. Deja am citit patru cărți ale acestei autoarea-urmează să citesc Point of Retreat- și nu am niciun dubiu că are un stil extraordinar.

        Layken, o tânără de 18 ani este forțată de împrejurări să se mute din Arizona în Michigan din cauza morții tatălui ei, aceasta pășind brusc într-o viață nouă, unde trebuie să cunoscă oameni noi și să se împace cu situația. În momentul în care ajung la noua lor casă, fratele ei Kel se împrietenește cu un băiat de vârsta lui, Caulder, iar aceste întâlnire între cei doi copii precede întâlnirea dintre Layken și Will.

        Will, vecinul lor, de douăzeci și unu de ani este pasionat de poezia slam-de care Layken nu are habar-, dar, de asemenea, simte o atracție intensă fată de fata care s-a mutat lângă ei, astfel încât întâlnirile lor ajung la un număr destul de mare în doar câteva zile. Nici Layken nu este străină de aceste sentimente față de Will, așadar nu îl refuză atunci când îi cere să iasă la o întâlnire.
Will o duce pe Layken la clubul N9NE pentru a îi dezvălui poezia slam și, în aceeași seara, acesta recită pe scena clubului propria poezie, aceasta făcând-o pe Layken să înțeleagă faptul că părinții lui Will au decedat și, de aceea, tânărul de douăzeci și unu de ani își crește fratele. Niciunul dintre cei doi nu se îndoiește de sentimentele lor sincere și sunt încrezători că această întâlnire nu o să fie ultima.

        Totul se schimbă atunci când Layken înepe școala. Mergând pe coridorul școlii, în căutarea clasei de engleză opțional, Lake este stupefiată să afle că profesorul acelui curs este Will Cooper, vecinul ei.
        Acesta este punctul în care lucrurile o iau razna. Will nu poate să aibă o relație cu layken din pricina statutului de profesor și nici nu poate renunța la slujbă, întrucât veniturile prin care întreține nevoile fratelui său provin din această meserie. Layke se gândise că viața ei o să fie mai bună decât și-ar fi imaginat-o în momentul în care l-a întâlnit pe Will, dar acum nu era sigură că anticipase corect.

        Niciodată nu m-am așteptat, nu mi-am dorit ca autorii să creioneze personaje perfecte, care să ia mereu deciziile corecte, care să dea dovadă de maturitate în cele mai grele momente, care să nu fie egoiste. Nu mi-am dorit acest lucru, deoarece vreau să văd părticica aceea de realitate într-un roman, părticica accea care îmi arată cum evoluează un personaj(sau cum merge ca racul înapoi) pentru ca eu să simt apropierea, atașamentul de realitate. Oamenii nu sunt perfecți și nu gândesc cu mintea la rece în situații critice. Colleen a reușit să creeze personaje cu hibe, dar care și le corectează pe parcurs.

        Au fost pasaje în care Lake era imatură și se gândea cum să-i fie ei bine, nu înfrunta realitatea crudă care a lovit-o, din nou, nu era capabilă să înfrunte boala mamei ei și faptul că o să rămână doar ea și frățiorul ei. Nu se gândea că Will nu poate continua relația cu ea, întrucât se sacrifică pentru fratele lui, Caulder. Nu înțelegea mult și nu voia să accepte, însă comportamentul ei se schimbă pe parcurs și, deși se lasă cuprinsă de durere și amărăciune câteodată, Lake nu renunță, nu se dă bătută. Nu poate să lupte pentru mama ei, dar poate să lupte pentru fratele ei.
        Will, pe de altă parte, pus în aceeași situație, s-a maturizat mai devreme, a preluat responsabilitățe părinților săi și se străduiește să îi ofere lui Caulder tot ce este mai bun. Chiar dacă știe că relația lor e imposibilă, Will continuă să fie alături de Lake și să o sprijine, cu toate că sentimentele lui capătă amploare.
    
       Această carte este o furtună de sentimente și prin fiecare vers al poeziei slam înveți anumite lecții de viață pe care oamenii le deprind cu greu din experiențele proprii. Universul suferinței pe care l-a conturat Collen nu ne-a fost adus, nouă cititorilor, în față pentru a ne scufunda în temeri și regrete, ci pentru a privi mereu înainte.  Amalgamul de emoții dăruite s-a transpus în versurile poeziilor slam și pot spune că poeziile m-au ajutat să cunosc personajele mai mult decât au făcut-o replicile unui dialog.

        Suferință, fericire, iubire, dorință, regrete, forță, tărie de caracter, imaturitate, maturitate, vocea poeziei, puterea cuvintelor, aceste amănunte transformă cartea lui Colleen într-un must-read.

         Slam este o poveste despre suferința care îi unește pe oamenii, despre iubirea care distruge orice bariere, chiar și bariera dorinței, iubirea fiind întruchipată în acest volum în multe moduri precum recunoștiință, prietenie, sacrificiu; este o poveste despre timp și amintiri, o poveste despre viața care te lovește, dar care îți impune să te și ridici, prin faptul că îți aduce oamenii potriviți alături.

P:S! Nu uitați! Recenziile mele sunt bazate pe propriile mele gusturi și pe modul în care empatizez cu anumite personaje, situații, dar dacă vreți să cumpărați o carte nu ezitați să citiți ami multe recenzii.!

       

2 comments:

  1. Aceasta carte face parte din categoria "fascinata-de-coperta-deci-trebuie-sa-o-citesc". Sper sa ajunga cat de curand in mainile mele :D

    ReplyDelete
  2. Deci, imi place foarte mult faptul ca a fost aleasa aceasta coperta, pe care am votat-o si eu. :3 Povestea personajelor ma atrage foarte mult si sper sa ajunga si pe la mine intr-o zi! <3

    ReplyDelete