Skip to main content

Recenzie: Trădarea Câștigătorului de Marie Rutoski


DESCRIERE:
     O căsătorie regală e ceea ce visează cele mai multe fete. Dar pentru Kestrel înseamnă o viață trăită într-o colivie pe care ea însăși a creat-o. Pe măsură ce nunta se apropie, ea tânjește să-i spună lui Arin adevărul despre logodna ei: că a acceptat să se mărite cu prințul în schimbul libertății lui Arin. Dar poate Kestrel să aibă încredere în Arin? Poate să se încreadă în ea însăși? Căci Kestrel se pricepe de minune la arta decepției. Ea acționează ca spion la curte, dar dacă va fi prinsă, va fi demascată ca trădătoare a țării sale. Și totuși nu se poate opri din căutarea unei căi de a schimba lumea sa nemiloasă… apropiindu-se, astfel, de descoperirea unui secret îngrozitor.

     Uluitoarea continuare a bestsellerului Blestemul Câștigătorului dezvăluie prețul imens al minciunilor periculoase și al alianțelor necinstite. Adevărul va ieși la lumină și atunci Kestrel și Arin vor afla cât de mult îi vor costa faptele lor.


Mulțumesc mult Editura Corint pentru acest volum și pentru tot sprijinul acordat. Cartea se poate achiționa de aici.

RECENZIE:

     Încă de când am citit primul volum, așteptam cu nerăbdare continuarea. Fusese așa o supriză plăcută Blestemul Câștigătorului, mai ales că nu îmi făcusem deloc așteptări, deoarece nu știam prea multe despre serie. Însă am fost cucerită și absolut convinsă că al doilea volum o să fie mult mai înghegat și tensionat.
Nici nu mi-am dat seama cât de repede a trecut timpul, când m-am pomenit că  Trădarea Câștigătorului este disponibilă cititorilor. Uite că Leda nu ne-a lăsat să fierbem în suc propriu prea mult; pe lângă continuarea acestei serii, editura ne-a bucurat rafturile cu multe alte titluri despre care nu o să vorbesc acum, dar trebuia să menționez asta, căci sunt entuziasmată (Stăpânul Umbrelor de Cassandra Clare e disponibil, guys!!).

     Diversitatea este un cuvânt ce caracterizează extrem de bine lumea construită de Marie Rutoski. Sunt elemente culese de aici și de acolo, o călătorie prin diferite genuri literare și chiar dacă întregul Univers pare doar schițat, și nu gândit de la cap la coadă, eu consider că este un plus. De multe ori importanța oferită lumii exterioare face ca evoluția personajelor să fie pusă în umbră.
     Stilul autoarei te captivează; te duce cu gândul la distopii, la romane fantasy, la YA. Primul a fost dulce amărui, acesta este picant. Primul a fost calmul dinaintea furtunii, iar acesta reprezintă uraganul.
     Îmi place Trădarea Câștigătorului, deși nu a fost pus accentul pe partea romantică, iar eu sunt topită după romantism. Însă în acest context am înțeles perfect alegerea de a evidenția intriga, complotul, uneltirile, pentru că evident afectează relațiile dintre personaje. Doar știm că pentru a obține ce-ți dorești trebuie să lupți si să depășești anumite obstacole. Iar Kestrel și Arian, vai, vai, numai ei știu câte trebuie să înfrunte.
     Dar oricât de tare mi-ar fi plăcut, pentru că, DA, mi-a plăcut mult, am rămas cu inima frântă.      Evenimentele erau predictibile și nu neapărat în sensul că îmi făcusem o teorie; prevedeam că situația o să fie complicată și că destinele personajelor nu vor fi cruțate de planurile autoarei. Problema este că îmi fac griji în ceea ce privește ultimul volum? O să fie final fericit? O să plângem cu toții? O să fiu iar cu ochii în lacrimi din cauza unei cărți?
     Spune-ți voi dacă viața unui cititor nu este dificilă? Prin câte stări trecem, câte emoții ne sunt transmise de personaje... și totuși trebuie să rămânem cu capul pe umeri... Este greu să duci o viață de cititor, asta este clar.

În fața ei stătea un monstru. Arin își aminti acum.
El era monstrul.

     Am fost încurcată atunci când am terminat romanul, știind că trebuie să fac o recenzie, știind că mi-a plăcut, dar că m-au întristat atât de mult piedicile din viețile personajelor și sistemul ce îi dezbină.
     La un moment dat, înainte să închei lecturarea, chiar mă gândeam că poate ar trebui să mă opresc. De obicei ultimele pagini sunt un amestesc de entuziasm, căci ai avansat până în acel punct, și dezamăgire, pentru că inevitabilul este aproape; este scris negru pe alb un final pe care nu ești sigur că-l poți accepta.
     Deja fusesem torturată de răsturnări de situație, conspirații, planuri, speranțe, trădări... și mă întrebam cum o să se rezolve totul? Dacă mai există o șansă pentru Kestrel și Arin.
     Relația lor este destabilizată, pusă într-un plan secund din varii motive, pe care nu le voi dezvolta întrucât ar fi considerate spoilere. Tensiunea este la cote maxime, era de așteptat între acele intenții și planuri, între conflicte politice și goana după îndeplinirea propriilor scopuri. Momente care să-ți dea fiori pe șirea spinării, dar care să-ți și frângă inima există, însă nu de natură strict romantică.

     Kestrel a rămas unul dintre personajele mele preferate. Mi-a plăcut în primul volum și am fost impresionată de pregătirea acesteia, iar acum a dovedit că este o adevărată luptătoare; se războiește pentru dreptate și este conștientă că pentru a-și atinge scopul este nevoie să apeleze și la căi, ce nu îi fac cinste. Dar într-o lume coruptă, minciunile și strategiile bazate pe un soi de prefăcătorie sunt necesare.
     Făcuse un mare sacrificiu, încheiat cu o viitoare nuntă, astfel că fata trebuie să se integreze într-un mediu parșiv și trebuie să o facă repede. Logodna este unul dintre marile compromisuri pe care le putea înfăptui, căci să îți pui viața în șoc nu este puțin lucru.
     În rețeaua personajelor apare și Verex, viitorul soț al lui Kestrel; dacă prima dată nu mi-a făcut neapărat o impresie bună, m-am gândit eu că sigur se află ceva în spatele acestui băiat îngâmfat, un adevărat om de seamă. Prințul moștenitor duce în spare o poveste dureroasă, obligații și dorințe pierdute. Este un tânăr care a fost martorul multor acțiuni nedrepte, dar totuși unul care nu deține atât de multă putere încât să le înfrâneze.

„- Îl vrei? Chiar îl vrei? întrebă Arin.
– Da.
– Dovedește-o, îi șopti Arin la ureche.
Căldura lui trecu în ea. Palmele îi scârțâiră pe sticla de lânga capul ei.
– Arin. Kestrel abia mai putea vorbi. Lasă-mă să trec.
Buzele lui se lipiră de gâtul fetei, alunecară în sus pe piele.
– Dovedește că-l dorești, murmură el, cu gura îngropată în părul ei.”
     Arin este personajul care, alături de Kestrel, trece prin niște încercări. Fusese o vreme când, parcă, se întrezărea o șansă pentru cei doi. Însă aceste privește neputincios cum fata pe care o iubește, un aliat și un inamic, este pe cale să fie legată pentru totdeauna de altcineva.
     Am înțeles atât acțiunile lui, cât și acțiunile lui Kestrel, doi oameni a căror liniște pare să nu mai vină. Așa cum nici fata nu este perfectă, așa și el are hibe în comportament și în mască de protecție pe care atât de bine și-a construit-o în timp.
Se află atât de departe de Kestrel, și totuși atât de aproape. Pe tot parcursul romanului l-am compătimit. Mi-a părut extrem de rău să îl văd pus în dificultate de propriile planuri ale lui Kestrel. Este mințit, manipulat și, în ciuda, pregătirii lui, să nu uităm că este un tânăr și este vulnerabil. Determinarea lui Kestrel devine oarecum impedimentul din relația lor.

– Deci nu ai nimic să-mi dai.
– Când ți-am dat eu ceva?
Arin vorbi încet:
– Odată, demult, mi-ai dat atât de multe.

     Am observat că multe persoane doreau ca latura aceasta fantasy să fie mult mai bine conturată, dar pentru mine latura psihologică și evoluția personajelor este mult mai importantă. Autoarea compensează înzecit prin tumultul personajelor și acțiunile care scot la iveală trăsături de caracter despre care, poate, nu aveau habar. Unde mai punem că tot acest război psihologic se construiește în jurul adevăratul război și al strategiilor parșive ale celor care-și doresc din ce în ce mai multă putere.
     Finalul m-a lăsat cu inima frântă și sper din tot sufletul ca ultimul volum să-i răsplătească pe Arin și Kestrel, să le ofere viața fericită pe care o merită. Însă nu vă gândiți că inima mea frântă mă face să nu mai iubesc la fel de mult seria. Nu, nu, aceste schimbări sunt numai bune și călesc personajele, astfel că pot înfrunta ce-i mai rău. Și sigur ce-i mai rău este pe cale să se întâmple.
     Dacă nu știați ce se achiziționați de Crăciun, uite că vă recomand eu seria lui Marie Rutoski! Recomand, merită!


Comments